Ce-ar fi lumea fara chipul lui Dumnezeu ?
<::.. înapoi la lista de articole

"Sa facem om dupa chipul Nostru, dupa asemanarea Noastra; el sa stapâneasca peste pestii marii, peste pasarile cerului, peste vite, peste tot pamântul si peste toate târâtoarele cari se misca pe pamânt."
(Geneza 1:26)

Cu siguranta, întreaga creatie este rezultatul imboldului iubirii divine. Dumnezeul dragostei îsi reflecta natura într-o minunata, impozanta si desavârsita lucrare. Iar dupa ce puterea Cuvântului zamisleste lumina, cer, pamânt, soare, luna si stele, toate cele ce misca în ape si pe uscat, vine si rândul tau. Asezat în vârful piramidei creatiei, facut cu putin mai prejos decât Împaratul Suprem. Liber sa domini un univers întreg, liber sa iubesti, caci din si prin iubire ai devenit ceea ce esti.

Daca porti în tine chip de Creator, înseamna ca duci, în strafundu-ti cele mai mari valori. Prihana ti-a rastoarnat însa echilibrul, ti-a distorsionat fiinta, ducându-te departe de ceea ce-ti era destinat. Ieri printul celor vazute, azi nefericitul, bucata de lut autocondamnata sa redevina bucata de lut. Dar cum Iubirea n-are margini, Parte Unica si Preaiubita din Fiinta Suprema se rupe din Sfânta-I unitate pentru a rascumpara cazutul, adica pe tine. Lacrimi din cer înalt pentru a stinge vapaia pacatului. Iata inexplicabilul! Sa poti voi sa te pierzi pentru altul. Si sa poti câstiga, pierzându-te. Dragostea! Întregul mister al existentei! Sa poti accepta sa te pierzi si sa câstigi pierzând!

Cel venit sa rascumpere ce era pierdut aduce si chip divin peste tine, huma însufletita. Se face blestem pentru a învinge blestemul.
Ce-ar fi lumea fara de Dumnezeu ? Ceea ce spunea cândva un medic ateu: o furnica. Traieste, munceste, sufera. O furnica având constiinta, capabila de a se urmari în timp, de a se revedea în diverse împrejurari din viata lui. Dar tu esti venit din Viata, nu din neant, Daca accepti darul fara de plata vei si aspira la viata. Daca nu, vei ramâne o furnica, strecurându-te printre esecuri si deznadejde, cumulând afecte peste afecte, semanând durere si murind, zi de zi, putin câte putin.

Ce-ar fi lumea fara de Dumnezeu ? Ce-ai fi tu fara de Dumnezeu ? Sunt întrebari ce-ti secera mintea, împletindu-se cu parfumul întunericului. E noapte. Regele de Sus ti-a aprins stelele si luna. Pâna sa te trezesti, soarele îti va lumina odaia, pasarelele vor cânta la geamul tau chemându-te sa te bucuri de o noua zi. Si peste toate, esti ales sa domnesti, tu, chip iertat si slavit !

"Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca I-a facut."
(Geneza 1:27)

Andrei Patrinca