STATUTUL
de organizare  si functionare al
CULTULUI CRESTIN BAPTIST DIN ROMANIA
UNIUNEA BISERICILOR CRESTINE BAPTISTE 
DIN ROMANIA--

CAPITOLUL 1
Dispozitii generale

Art.1. Cultul crestin Baptist din Romania se întemeiaza pe învataturile Sfintelor Scripturi. Denumirea acestuia este : Cultul Crestin Baptist din Romania - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania.

Art.2. Cultul Crestin Baptist din Romania este liber si autonom fata de stat si se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentului statut. Principiile de credinta ale Cultului sunt cele prevazute în Marturisirea de Credinta a Cultului Crestin Baptist din Romania .

Art.3. Cultul Crestin Baptist din Romania formeaza o unitate atît din punct de vedere doctrinar, cît si organizatoric. Acesta se organizeaza în: biserici, comunitati ale bisericilor, Conventia bisericilor Crestine Magiare si Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste, fiecare avînd personalitate juridica cu drepturile ce deriva din aceasta calitate.

Art.4. Cultul Crestin Baptist din Romania este independent fata de bisericile si organizatiile baptiste din strainatate, pastînd legaturi fratesti si de colaborare cu acestea. El poate intra în aliante cu bisericile evanghelice din tara si strainatate.

CAPITOLUL 2
Despre membri

Art.5. Este membru al Cultului Crestin Baptist din Romania, fara deosebire de sex, nationalitate sau rasa, persoane care din convingere si libera sa vointa, a primit credinta de botez, accepta Marturisirea de Credinta a Cultului si prevederile prezentului statut si este înscrisa în registrele bisericii, cu respectarea prevederilor statutare. Fiecare credincios baptist trebuie sa apartina unei biserici. Primirea unui membru în biserica se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii.

Art.6. Calitatea de membru al Cultului Crestin Baptist este personala si netransmisibila si poate fi dovedita dupa registrul de membri tinut în biserica.
Copii nebotezati ai credinciosilor baptisti sunt considerati ca apartinatori. Ei nu se bucura de drepturile membrilor bisericii. Biserica are datoria de a le acorda asistenta spiritual-religioasa.

Art.7. Un membru al Cultului Crestin Baptist nu poate apartine în acelasi timp decît unei singure biserici. Transferul unui membru la o alta biserica se face cu aprobarea comitetului de conducere al bisericii din localitatea în care acesta se stabileste definitiv sau temporar. Biserica în care un membru se transfera va solicita adeverinta de membru de la biserica din care pleaca.

Art.8. Fiecare membru al Cultului Crestin Baptist are datoria sa contribuie financiar si/sau material la sustinerea activitatii bisricii.

Art.9. Calitatea de membru al Cultului Crestin Baptist se pierde prin retragere sau excludere.Retragerea se face cu încunostiintarea transmisa în scris bisericii în al carei registru este evidentiata persoana în cauza.

Art.10. Biserica poate exclude membrii care se fac vinovati de:
-cadere în pacat;
-abateri de la Marturisirea de Credinta a Cultului;
-nefrecventarea serviciilor divine ca urmare a lipsei de interes.
Cei exclusi sau retrasi vor putea fi reprimiti în aceeasi biserica dupa ce vor dovedi sincera îndreptare. În cazul schimbarii domiciliului în alta localitate, reprimirea se poate face de catre biserica din acea localitate, dupa obtinerea prealabila a acordului scris din partea bisericii care a hotarît excluderea. Fostii membri, exclusi sau retrasi, nu au nici un drept asupra bunurilor si valorilor aduse sub orice forma în patrimoniul bisericii.

CAPITOLUL 3
Organizarea Cultului Crestin Baptist

Art.11. Bisericile, comunitatile bisericilor au personalitate juridica de la data constituirii lor. Biserica are personalitate juridica numai daca are un numar de cel putin 20 de membri.

SECTIUNEA 1
Biserica

Art.12. Biserica este partea componenta locala a Cultului Crestin Baptist din Romania si reprezinta unirea voluntara a unui grup de credinciosi de cel putin 20 de membri majori care accepta din propria lor convingere Marturisirea de Credinta a Cultului Crestin Baptist si prevederile prezentului statut.
Biserica etse de sine statatoare si are ca singura autoritate în materie de credinta si practica religioasa învataturile Sfintelor Scripturi. Fiecare biserica face parte din comunitatea bisericilor crestine baptiste competente si din Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste.

Art.13. Biserica se constituie prin hotarîrea adunarii generale a membrilor fondatori.
Actul de constitutie se va întocmi în 3 exemplare, va purta semnatura fiecarui membru fondator si va exprima vointa colectiva de constituire, denumirea si sediul bisericii, precum si nominalizarea membrilor comitetului de conducere.

Art.14. Biserica se considera definitiv constituita, fara nici o alta formalitate, dupa eliberarea autorizatiei de functionare de catre Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania.

Art.15. Grupul de credinciosi mai mic de 20 de membri majori se poate constitui în ,,biserica filiala", fara a avea personalitate juridica.

Art.16. Doua sau mai multe biserici pot constitui împreuna un cerc pastoral, fara a avea personalitate juridica. Cercul pastoral exprima unitatea de viziune a bisericilor componente si contribuie la: dezvoltarea spirituala a acestora, pregatirea si instruirea slujitorilor duhovnicesti, realizarea proiectelor de misiune, precum si a altor obiective stabilite de catre acesti membri.

Art.17. Organele de conducere ale bisericii sunt:
Adunarea generala si
Comitetul de conducere.
Organul de control financiar al bisericii este format din cenzori alesi de adunarea generala.

Art.18. Adunarea generala este organul suprem de conducere al bisericii si se tine odata pe an sau ori de cîte ori este nevoie. Adunarea generala se convoaca de pastor sau delegatul sau în baza hotarîrii comitetului ori la cererea scrisa si motivata a cel putin o treime din numarul total al membrilor bisericii. În situatia în care pastorul refuza, convocarea se va face de persoana desemnata de comitet. Convocarea se face cu cel putin 14 zile înainte si va cuprinde data, ora, locul si scopul, precum si mentiunea ca , daca la termenul indicat nu se vor întruni cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor, adunarea se va tine peste o saptamîna, în acelasi loc si la aceeasi ora, fara nici o alta convocare, cînd se vor putea lua hotarîri valabile cu orice numar de membri. Hotarîrile se iau cu cel putin jumatate plus unu din numarul celor prezenti. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezideaza.

Art.19. Adunarea generala hotaraste asupra tuturor problemelor majore ale bisericii, putînd delega o parte din atributiile sale comitetului de conducere. Adunarea generala este prezidata de pastor sau de un delegat al acestuia, asistat de secretarul bisericii.Procesul verbal va fi semnat de persoane care au prezidat adunarea generala. La adunarile generale ale bisericii pot participa cu vot consultativ 1-3 delegati ai comunitatii sau Conventiei, dupa caz si 1-3 delegati ai Unuinii.

Art.20. Adunarea generala alege dintre membri sai comitetul de conducere si cenzori pe o perioada de 2 ani. Ea stabileste structura comitetului de conducere în acord cu nevoile bisericii. Structura comitetului va cuprinde cel putin urmatoarele functii: pastor sau prezbiter ales, secretar si casier.
Numarul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserica în urmatoarele limite:
-bisericile cu 21-100 membri vor alege 3-7 membri în comitet;
-bisericile cu 101-300 membri ,, 5-11 ,,
-bisericile cu 301-700 membri ,,7-15 ,,
-bisericile cu 701-1000 membri ,,9-17 ,,
-bisericile cu1001-2000 membri ,,11-21 ,,
-bisericile cu peste 2001 membri ,,15-25 ,,
Adunarea generala a bisericii desemneaza prin vot delegati pentru Adunarea generala a comunitatii desemnati în proportie de un delegat la 50 de membri. Delegatii bisericii pentru Congresul Cultului vor fi desemnati în proportie de un delegat la 100 de membri.
Membri în comitet, cenzorii si delegatii pot fi revocati de adunarea generala înainte de expirarea mandatului, daca s-au facut vinovati de cadere în pacat, abateri de la Marturusirea de Credinta a Cultului sau daca nu si-au îndeplinit sarcinile încredintate. În locul unui membru sau delegat revocat, dimesionat sau decedat, comitetul va coopta un membru al bisericii, urmînd ca prima adunare generala sa ratifice cooptarea sau sa aleaga alta persoana.

Art.21. Comitetul de conducere asigura cîrmuirea spirituala a bisericii, coordonarea activitatii administrative si de gestionare a patrimoniului bisericii. Comitetul de conducere pregateste problemele ce trebuie supuse adunarii generale, asigura aducerea la îndeplinire a hotarîrilor adunarii generale si rezolva toate problemele ce i-au fost date în competenta de catre aceasta.
Nu pot fi delegate comitetului de conducere urmatoarele atributii:
a) alegerea si revocarea slujitorilor duhovnicesti ordinati;
b) aprobarea bugetului si descarcarea de gestiune;
c) angajarea de împrumuturi si achizitionarea, construirea, demolarea sau înstrainarea bunurilor imobile apartinînd bisericii;
d) desfiintarea bisericii.
Comitetul bisericii poate delega unele atributii comisiilor constituite ad-hoc în vederea îndeplinirii unor obiective ale bisericii.

Art.22. Comitetul de conducere se convoaca de pastor sau prezbiterul ales, dupa caz, ori de delegatul acestuia.În cazul în care pastorul sau prezbiterul ales refuza, convocarea se face din initiativa jumatate plus unu din numarul membrilor comitetului. Pentru a lua hotarîri valabile trebuie sa participe la întîlnire cel putin 2/3 din numarul membrilor comitetului. Hotarîrile se iau cu cel putin jumatate plus unu din membri celor prezenti. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezideaza.

Art.23. Biserica este valabil angajata prin semnatura pastorului sau prezbiterului ales, împreuna cu aceea a secretarului sau a unui membru delegat de comitet în acest scop.
Reprezentarea bisericii în justitie se face de catre pastor sau prezbiterul ales.

Art.24. Secretarul tine corespondenta bisericii, întocmeste procesele verbale ale adunarii generale si ale sedintelor de comitet, urmareste evidenta corecta facuta în registrele de membri si apartinatori ai bisericii si raspunde de corespondenta bisericii si de actele încredintate lui.

Art.25. Casierul pastreza si manipuleaza banii si alte valori. El efectueaza platile numai pe baza hotarîrii adunarii generale sau a comitetului de conducere.

Art.26. Cenzorii sînt în numar de 1-3 si au atributia de a controla gestiunea comitetului de conducere. Cenzorii au obligatia sa întocmeasca si sa prezinte anual adunarii generale raportul de control financiar în vederea descarcarii de gestiune.

Art.27. Slujitorii duhovnicesti ai bisericii pot fi: pastori, misionari, evanghelisti, învatatori, prezbiteri. Pastorul va fi ales de preferinta dinre credinciosii care poseda pregatire teologica sau alta pregatire scolara cît mai aleasa. Acesta are îndatorirea de a asigura : hranirea spirituala a bisericii, pastorirea membrilor, pregatirea si echiparea celorlalti slujitori, cîrmuirea activitatii spirituale precum si îndeplinirea actelor de cult. Biserica poate alege dupa necesitati unul sau mai multi pastori. Un pastor poate sluji una sau mai multe biserici cu acordul adunarii generale a primei biserici care l-au angajat în care este membru.
Misionarii sunt slujitorii bisericii trimisi de aceasta în tara si în strainatate pentru a înfiinta noi biserici prin raspîndirea Evangheliei sau pentru a ajuta spiritual bisericile filiale si grupurile de credinciosi sau pentru a ajuta spiritual bisericile filiale si grupurile de credinciosi baptisti. Ei sunt trimisi de biserica pe o perioada determinata de timp si vor prezenta bisericii periodic rapoarte de activitate. Misionarii îndeplinesc în cîmpul de misiune îndatoririle pastorilor, iar cei ordinati îndeplinesc si actele de cult.
Evanghelistii sunt slujitorii bisericii care se ocupa cu raspîndirea Evangheliei prin evanghelizari publice sau prin marturisirea de la om la om.
Învatatorii în sensul acestui articol, sunt slujitorii bisericii care coordoneaza activitatea de educatie biblica în biserica si se ocupa de pregatirea celorlalti învatatori ai bisericii: pentru copii, tineret, femei, barbati, familii,etc.
Prezbiterii, în sensul acestui articol, sunt slujitorii bisericii care participa la pastorirea si cîrmuirea spirituala a bisericii locale.
Alegerea pastorilor se face de catre adunarea generala la propunerea comitetului bisericii prin votul a ¾ din numarul celor prezenti la adunarea generala. Alegerea misionarilor, evanghelistilor, învatatorilor si prezbiterilor se face de catre adunarea generala la propunerea comitetului bisericii prin votul a 2/3 din numarul membrilor prezenti la adunarea generala. Încredintarea uneia din slujbele amintite se face numai persoanelor care îndeplinesc conditiile prevazute în Marturisirea de Credinta a Cultului.
Pentru a putea administra actele de cult, slujitorii duhovnicesti vor fi ordinati. Ordinarea (hirotonisirea) slujitorilor duhovnicesti se decide la adunarea generala a bisericii cu votul de ¾ din numarul celor prezenti.

Art.28. Slujitorii administrativ-bisericesti sunt diaconii. Acestia asigura aducerea la îndeplinire a hotarîrilor comitetului în problemele administrativ-gospodaresti încredintate, promoveaza si organizeaza actiunile de mila crestina, binefacere si ospitalitate. Diaconii sunt alesi pe o perioada de 2 ani de adunarea generala cu majoritate simpla de vot si trebuie sa aiba calitatile stabilite în Marturia de Credinta a Cultului.

Art.29. Slujitorii duhovnicesti pot fi angajati pe durata determinata sau nedeterminata dupa nevoi. De asemenea biserica are dreptul sa angajeze personal administrativ, technico-economic si de specialitate.

Art.30. Biserica desfasoara activitati menite sa asigure: închinarea publica fata de Dumnezeu; cresterea spirituala si educatia credinciosilor; misiunea si raspîndirea Evangheliei; promovarea actiunilor de caritate; pastrarea nealterata a învataturilor Sfintelor Scripturi; administrarea botezului si a Cinei Domnului, precum si oficierea actelor de cult.
Biserica poate înfiinta, organiza si întretine singura sau în colaborare cu alte biserici: gradinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrîni, case de odihna, unitati de asistenta medicala, tipografii, mijloace de informare în masa, cimitire confesionale, lacase de cult etc.
Biserica poate acorda ajutor financiar si material persoanelor aflate în nevoi.

Art.31. Biserica este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile si imobile, valorilor materiale si banesti aflate în patrimoniul sau si dobîndite sau obtinute prin orice moduri sau mijloace licite.

Art.32. O biserica baptista înceteaza a fiinta fie din proprie initiativa, prin hotarîrea adunarii generale luata cu 9/10 din numarul total al membrilor, fie în urma hotarîrii Conferintei Nationale a Cultului Crestin Baptist din Romania de retragere a autorizatiei de organizare si functionare, conform art. 67 din prezentul statut. În caz de desfiintare, patrimoniul bisericii trece în proprietatea altei biserici baptiste sau comunitati de care apartine, ori Conventiei Bisericilor Baptiste Maghiare, dupa caz.