Pamântul revendicat de doua natiuni
<::.. înapoi la lista de articole

Problema conflictului din Orientul Apropiat este teritoriul revendicat de doua popoare: evreu si arab. Dar haideti sa ne intoarcem in istorie cu aproximativ 4.000 ani sa vedem cum au stat lucrurile. Dupa ce Dumnezeu ii spune Avraam sa iasa din tara lui si sa intre in Canaan, el se stabileste, mai intai la Sihem (azi Shechem), apoi la Hebron. Dupa aceea in istoria lui Israel apar niste contracte sau intelegri prin care au intrat in posesia unor terenuri. Prima din cele trei întelegeri care sunt facute si amintite în Biblie este atunci când Sara, sotia lui Avraam si mama lui Isaac moare. Cele trei întelegeri sunt: (a) Avraam cumpara pestera Macpela din Chiriat-Arba, adica Hebron (Geneza 23:2-25:18); (b) Iacov (Israel) cumpara un teren in Sihem (Shechem) pe 1000 chestia si construieste un altar pe care l-a numit "Domnul este Dumnezeul lui Israel" – El-Elohe-Yisrael (Geneza 33:19-20); (c) David cumpara aria lui Ornan, iebusitul cu 600 sicli de aur si construieste acolo un altar (1 Cronici 21:25). Acesta este locul unde fiul sau, Solomon construieste mai târziu primul Templu.

Acum întrebarea pentru noi este: unde este legatura între aceste întelegeri/contracte antice si timpul de azi? Au vreo legatura acestea cu noi? Multe, de vreme ce primul contract a fost facut de catre "tatal" nostru Avraam. Ap. Pavel ne spune ca Avraam este tatal tuturor credinciosilor (Romani 4:16-17a si Galateni 3:29). Promisiunile lui Avraam au avut legatura cu doua binecuvântari fizice: prima, aceea ca descendentii lui vor fi ca nisipul marii si a doua, ca el va mosteni un anume tinut. Referitor la a doua aflam ca Avraam a intrat în posesiunea tinutului nu prin furt sau ocupatie si nici prin omor sau santaj cum procedeaza azi arabii, ci mai degraba printr-o actiune legala. El a cumparat pamântul ca sa-si îngroape sotia. Ca si descendenti, dupa spusele ap. Pavel, este nevoie sa cunoastem ce s-a întâmplat cu aceasta mostenire. Ce s-a întâmplat cu acel tinut si cu celelalte doua care au fost cumparate de descendentii lui Avraam, Iacov si David? Ambele tinuturi au fost cumparate pentru a construi un altar Tatalui ceresc. Primul altar s-a numit, asa cum am mentionat si mai sus: "Domnul este Dumnezeul lui Israel" – El-Elohe-Yisrael. Al doilea altar, construit de David a stat pe acelasi teren unde, mai târziu, primul si al doilea Templu a fost înaltat. Este locul unde Avraam a fost nevoit sa-si sacrifice fiul, pe Isaac si unde Dumnezeu s-a revelat însusi ca "YHVH – Yireh" – "Domnul va purta de grija" (Geneza 22:14). Nici unul dintre aceste tinuturi nu au fost vândute sau înstrainate vreodata!!! Astazi, nici unul dintre aceste nu se afla în mâna proprietarului de drept. Haideti sa aruncam o privire asupra lucrurilor: (1) Pestera Macpela din Hebron este acoperita de o structura construita de Herod cel Mare cu putin timp înaintea lui Isus. În prezent aceasta constructie se numeste Moscheea Ibrahim. Evreilor li se permit sa intre pentru a se ruga numai o mica parte. Asa-zisa autoritate palestiniana controleaza cam 80% din Hebron. Din 100.000 locuitori care traiesc aici numai 400 sunt evrei. În trecut evreii au fost masacrati sau îndepartati de nenumarate ori de catre grupuri islamice; (2) La 300 ani dupa ce Iacov a cumparat terenul din Shechem, când Iosua a condus pe Israel în Tara Promisa, osemintele lui Iosif, fiul lui Iacov, au fost înmormântate acolo (Iosua 24:32). Chiar daca descendentii lui Iacov au fost absenti de-a lungul timpului, ei au fost recunoscuti ca proprietarii legali ai acelui teren. Shechem a fost redenumit Nablus de catre populatia araba, în prezent locuit de arabi din care majoritatea sunt musulmani. Ei au controlul asupra mormântului si a terenului lui Iacov (Israel). În octombrie 2000 musulmani arabi au invadat mormântul lui Iosif, au macelarit un rabin, au distrus mormântul si au ridicat alta moschee. Chiar si înainte de acest conflict musulmanii au hartuit evreii, refuzându-le intrarea, violând astfel întelegerile semnate care garantau evreilor accesul liber; (3) Pe proprietatea lui David, unde mai târziu s-a ridicat primul si al doilea Templu, astazi stau 'faimosul' Domul Stâncii si Moscheea Al-Aqsa. La controlul acestor mici parti de teren din inima Ierusalimului este Waqf, un grup islamic fundamentalist care pazeste proprietatea "pamântului islamic sfânt". Orice rugaciune a unui ne-musulman în acel loc este strict interzisa si trebuie imediat terminata daca cumva a început, si daca este necesar se foloseste forta. Pe locul unde odinioara Isus si-a învatat ucenicii, Domul Stâncii declara printr-o afirmatie scrisa în "sanctuarul" sau ca "Alah nu are nici un fiu" (asa de "mare" este libertatea religioasa sub administratie araba!). Nu cred ca noi putem rezolva aceasta situatie politica complicata, dar cred ca este foarte important pentru noi care suntem crestini sa întelegem legatura spirituala între pamântul lui Israel - poporul Israel - prezentul conflict si valul anti-semitic din lume. Iar în acest conflict, noi ca si crestini, trebuie sa stam de partea adevarului si nimic altceva. Adevarul este ca pamântul lui Israel apartine lui Israel si nimanui altcuiva. Dumnezeu i l-a dat poporului Sau pentru a-l stapâni vesnic (si nu doar pâna la crearea unui alt stat arab pe teritoriul Israelului). Si ca acest lucrul sa fie clar, Dumnezeu însusi confirma aceasta prin Biblie. Este o parte din legamântul lui Dumnezeu facut cu Israel. Asa ca problema este de domeniul spiritualului. Daca noi, ca si crestini suntem împotriva lui Israel, atunci când vorbim, manifestam si demonstram împotriva lui, suntem împotriva lui Dumnezeu, si nu e o situatie deloc buna.

Primul capitol din prima carte a Împaratilor (1 Regi 1) ne relateaza despre Adonia, fiul lui David, care a luat pozitia de rege într-o maniera nelegitima. Când am citit pasajul am fost uimit de cât de mult adevar contine acest capitol pentru ziua de azi, unde legitimul Rege, Isus este înlocuit de unul fals, numit allah. În pasaj, regele ales al lui Israel este ignorat; este vorba de Regele Solomon. El este o ilustrare a lui Isus care este nesocotit în favoarea altuia. Asa cum s-a întâmplat cu ungerea lui Solomon, tot asa s-a întâmplat si cu Isus, nimeni nu l-a recunoscut ca rege imediat ce a venit. Pâna când Adevaratul Rege îsi va luat locul care i se cuvine, un alt rege nelegitim va sta pe tronul Sau. Putem vedea astazi, ca pâna la a doua venirea a lui Hristos când va veni sa stea pe tronul Sau de pe Muntele Maslinilor, un rege fals domneste acolo. Azi allah sta pe locul care de drept îi apartine numai lui Isus. Si asa cum am citit, falsul rege respinge autoritatea Adevaratului Rege. Dar relatarea biblica se încheie când Adevaratul Rege sta pe tronul din Ierusalim, iar falsul rege trebuie sa se închine în fata suveranitatii legitime, "pentru ca în Numele lui Isus, sa se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pamânt si de sub pamânt, si orice limba sa marturiseasca, spre slava lui Dumnezeu Tatal, ca Isus Hristos este Domnul" (Filipeni 2:10-11). Azi este mai usor sa-l urmezi pe falsul rege si sa-i dai slava. Cu fiecare invitatie a unui vorbitor musulman în biserica, acolo unde crestinii si musulmanii merg împreuna, allah, falsul dumnezeu este onorat. Este mai usor sa mergi cu multimea si sa respingi dreptul legal al lui Israel de a trai si de a intra în posesia pamântului sau, decât sa asculti de Cuvântul lui Dumnezeu. Crestinii, ca ucenici ai lui Isus, nu trebuie sa fie parte la acest rau, ci sa stea de partea adevarului. Cea mai importanta lucrare a noastra, a crestinilor este sa ne rugam cu o inima sincera "vie împaratia Ta, faca-se voia Ta" pentru a-l întâmpina pe Adevaratul Rege, Isus Hristos!!!

Mihai Simionescu